Lidia Demeaniuc, șefa uneia dintre platformele private de achiziții publice, este îngrijorată cu privire la viitorul sistemului în timp ce discută despre noul proiect de lege, care este programat să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Ea observă că până în prezent mediul de afaceri nu a primit explicații clare din partea Ministerului Finanțelor, iar lipsa dialogului ridică multe întrebări.
Ce urmează pentru sistemul de achiziții publice din Moldova?
Potrivit Ministerului Finanțelor, de la 1 ianuarie 2027, în Moldova va intra în vigoare o nouă lege privind achizițiile publice, elaborată în cadrul integrării țării în UE. Potrivit Anei Luca, secretar general adjunct al Ministerului Finanțelor, proiectul de lege vizează adaptarea principalelor reglementări din acquis-ul UE, inclusiv Capitolul V – Achiziții publice.
„Ne dăm seama că Moldova depune eforturi pentru a obține cele mai bune practici europene. Cu toate acestea, nu există încă informații cu privire la cum va arăta noul sistem. Potrivit notei explicative (Nota de fundamentare, punctul 2.2), nu există detalii cu privire la structura platformelor, iar acest lucru provoacă îngrijorări serioase în rândul întreprinderilor”, spune Lidia Demeaniuc.
Demeaniuc menționează că dezvoltatorii platformelor existente au solicitat în mod repetat Ministerului de Finanțe să organizeze o masă rotundă pentru a discuta despre dezvoltarea și modernizarea sistemului existent, dar nu au primit niciun răspuns.
„Am dori să participăm la dialog, deoarece platformele noastre sunt cele care asigură operabilitatea sistemului în prezent. Dacă Ministerul de Finanțe intenționează să facă schimbări radicale, acestea ar trebui discutate cu cei care lucrează zilnic cu aceste procese”, adaugă ea.
Temerile întreprinderilor: Tranziția către monopol?
Recent, reprezentanții Ministerului de Finanțe au vizitat Lituania, unde există un sistem centralizat de achiziții publice, care este în monopol total cu statul.
„Faptul că Ministerul nostru de Finanțe studiază modelul lituanian ridică semne de întrebare. Va renunța Moldova la sistemul descentralizat în favoarea unui monopol de stat? Acesta este un punct extrem de important care ar trebui discutat cu comunitatea de afaceri”, spune Demeaniuc.
Potrivit acesteia, monopolul în achizițiile publice implică riscuri serioase:
- Scăderea încrederii întreprinderilor – lipsa de opțiuni este percepută ca o limitare, ceea ce poate afecta negativ percepția transparenței procesului.
- Creșterea riscurilor de corupție – un sistem centralizat poate deveni un instrument de manipulare dacă controlul datelor este concentrat într-o singură mână.
- Riscul de eșecuri tehnice – dacă o singură platformă guvernamentală eșuează, achizițiile publice din întreaga țară sunt paralizate.
- Inovarea lentă – lipsa concurenței duce la dezvoltarea lentă a serviciilor, la reducerea confortului și la stagnarea tehnologică.
- Limitarea oportunităților de afaceri – platformele private care operează în acest domeniu pot pur și simplu să dispară, iar piața va fi privată de o concurență sănătoasă.
De ce este mai bun un model descentralizat?
În prezent, Moldova utilizează un sistem descentralizat bazat pe modelul ucrainean Prozorro. În acest model, mai multe platforme private sunt conectate la o singură bază de date, concurează între ele și oferă utilizatorilor cele mai bune condiții.
Avantajele acestei abordări sunt evidente:
✔ Concurența îmbunătățește serviciile – diferite platforme oferă soluții inovatoare, ceea ce sporește confortul de a lucra cu sistemul.
✔ Reducerea costurilor – concurența între platforme îmbunătățește eficiența și optimizează procesele.
✔ Fiabilitate sporită – dacă o platformă nu funcționează, utilizatorii pot migra la alta.
✔ Flexibilitate și dezvoltare – companiile private sunt dornice să adopte noi tehnologii pentru a rămâne competitive.
✔ Transparență – distribuirea funcțiilor între diferite platforme reduce riscul de abuz de monopol.
„Astăzi, platformele noastre oferă transparență și confort și suntem pregătiți să dezvoltăm sistemul în continuare. Cu toate acestea, fără un dialog cu Ministerul de Finanțe, nu înțelegem ce cale va fi aleasă. Vor avea întreprinderile posibilitatea de a alege sau ne vom confrunta cu un monopol rigid?”, afirmă Demeaniuc.
Ce urmează?
Până în prezent, nu există nicio confirmare oficială cu privire la trecerea la un model centralizat, însă vizitele de lucru în Lituania și lipsa consultărilor cu întreprinderile în ceea ce privește componenta tehnică a viitorului platformelor sunt alarmante.
„Dacă Moldova alege un sistem monopolist, aceasta va duce la scăderea calității serviciilor, creșterea riscurilor de corupție și pierderea încrederii întreprinderilor. Dar dacă modelul descentralizat rămâne, vom continua să ne dezvoltăm, să inovăm și să menținem o piață competitivă”, rezumă Lidia Demeaniuc.
Viitorul achizițiilor publice în Moldova rămâne o întrebare deschisă, iar mediul de afaceri așteaptă claritate. Este necesar un dialog urgent pentru a evita riscurile și a crea un sistem transparent, competitiv, care să aducă beneficii tuturor părților.
Cea mai bună soluție ar fi organizarea unei mese rotunde, unde Ministerul Finanțelor, Banca Mondială, Agenția pentru Achiziții Publice, reprezentanți ai platformelor private și experți în achiziții publice să se adune în jurul unei mese. Aceasta este singura modalitate de a dezvolta o soluție echilibrată care să țină seama de cerințele legislației UE și de interesele întreprinderilor și care să asigure dezvoltarea durabilă a achizițiilor publice.
Organizarea unei astfel de întâlniri ar sublinia importanța acestei reforme pentru întreaga țară. Ar fi logic și extrem de util ca prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, să inițieze acest dialog. Aceasta nu este doar o oportunitate de a discuta despre viitorul sistemului, ci un pas necesar pentru a preveni deciziile care, pe termen lung, ar putea complica activitatea întreprinderilor și reduce eficiența achizițiilor publice.
point.md